Cetatea Poenari, Arefu, județul Argeș


Aproape de cumpăna anilor, puțină istorie și cele 1480 de trepte ce ne-au tăiat respirația!

Am simțit nevoia unei ieșiri de o zi, din București, la sfârșitul anului. Am ales un loc socotit ca fiind a doua reședință a lui Vlad Țepeș, Cetatea Poenari, fortăreață ce străjuiește mândră cheile Argeșului. Încărcată de istorie și de legende, Cetatea Poenari constituie o piatră de temelie la granița dintre Valahia și Transilvania. Situată lângă localitatea Arefu, județul Argeș, accesul se face foarte ușor de pe ruta Curtea de Argeș – Bâlea Lac. La 17 km de Curtea de Argeș există parcare amenajată de unde începe urcușul celor 1480 de trepte până la cetate.

IMG_20171228_120806 copy
Panoramă de la Cetatea Poenari, Arefu, județul Argeș

Am plecat din București pe la ora 8.30 într-o dimineață de decembrie înainte cu 3 zile de anul nou. Am considerat că, după mesele îndestulate de Crăciun un pic de mișcare asociată cu rememorarea istoriei nu strică, așa că, undeva în jurul orei 10.30 am ajuns la poalele vârfului unde tronează Cetatea Poenari. Deși decembrie, afară temperatura primavăratică era numai bună pentru puțină mișcare și relaxare activă. Am luat “în piept” cele 1480 de trepte dispuse în serpentine prin pădurea de foioase. Pe măsură ce urcam se dezvăluia din ce în ce mai sinuoasă valea Argeșului. Pe covorul de frunze se mai zărea din când în când câte o veveriță care strângea câte ceva pentru iarna ce va să vină. Copacii goi își loveau încetișor crengile unii de alții în adierea ușoară a vântului. Ne-am tras sufletul, am inspirat aerul tare de munte, am făcut câteva poze și am pornit mai departe prin pădure. Din loc în loc sunt panouri bilingve cu diverse date istorice și legende care îți stârnesc curiozitatea și te fac să uiți de efortul făcut. La finalul urcușului, se trece printr-un grilaj, unde este și casa de bilete, apoi, se dezvăluie privirilor impunătoarea cetate, străjer de nădejde al văii Argeșului. Mărturie a celui ce a fost mare domn al Țării Românești, la intrarea în cetate stau două țepe întru aducere aminte că unul a fost Vlad Țepeș.

WP_20171228_049 copy
Vedere asupra Văii Argeșului de pe treptele către Cetatea Poenari

La vârsta de 17 ani, în august 1448 Vlad al III-lea, devine pentru prima dată domn al Țării Românești. Prima lui domnie a durat doar 3 luni, până în octombrie 1448 când este înfrânt de Vladislav al II-lea.

În 20 august 1456 revine ca domn al Țării Romînești, iar în 1459, în duminica Paștelui, “plătește” moartea tatălui și a fratelui său printr-un act de răzbunare de o cruzime fără seamăn arestând toți boierii care au participat la petrecerea princiară. Pe cei bătrâni i-a tras în țeapă, iar pe cei mai tineri i-a forțat să meargă pe jos de la Târgoviște până la Poenari, cale de 100 de km, unde i-a pus să construiască o cetate pe ruinele unui avanpost mai vechi. Vlad al III-lea a ajuns curând renumit pentru metodele sale inumane de pedepsire. Osândiții erau torturați, bătuți, li se tăia limba, nasul, urechile, erau jupuiți, arși, fierți, bătuți în cuie, orbiți, îngropați de vii, dar pedeapsa favorită era trasul în țeapă, de unde și-a căpătat și porecla de Țepeș. În 1462 este arestat fiind acuzat de trădare și încarcerat timp de 12 ani la Vișegrad. Va fi eliberat în 1475 la cererea lui Ștefan cel Mare.

A treia domnie a fost foarte scurtă, în decembrie 1476 fiind ucis, decapitat, iar capul trimis sultanului.

WP_20171228_060 copy
Cetatea Poenari

Construită la 400 de metri deasupra râului Argeș, cetatea este compusă din 5 turnuri. La intrare stau drept mărturie a atrocităților comise instrumentele de tortură și execuție folosite pe vremea lui Țepeș. Rememorarea istoriei, stâncile semețe, dure și impunătoare, adierea vântului și înălțimea la care este situată fortăreața, fie vară, fie iarnă îți crează o senzație de frig și îți dau fiori pe șira spinării.

IMG_20171228_121435 copy
Vedere din Cetatea Poenari către Valea Argeșului

Am mai făcut un tur de orizont și am început să coborâm ușor către parcare cu gândul la încărcătura istorică a locurilor vizitate. În timpul coborârii celor 1480 de trepte mi-am adus aminte de versurile lui Eminescu și actualitatea Scrisorii a III-a:

Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece,
Vă mirați cum de minciuna astăzi vi se mai trece?
Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,
Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?
Prea v-ați arătat arama, sfâșiind această țară,
Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,
Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteți – niște mișei!
Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire,
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire. 

Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei,
Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni! 

Dacă ești în trecere sau dorești să te relaxezi pentru mai multe zile în zonă, contactează-ne pentru cea mai bună recomandare de cazare.
Advertisements

2 thoughts on “Cetatea Poenari, Arefu, județul Argeș

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s