Biserica Sfântul Ilie, Craiova


Ultima biserică pictată de maestrul Tattarescu

O pată de culoare și un plus de istorie și valoare adus Centrului Vechi al Craiovei, Biserica Sfântul Ilie stă mândră și privește trecerea secolelor. În plimbările noastre de cunoaștere și recunoaștere a mândrei capitale a Băniei, am descoperit această biserică aflată în imediata apropiere a Centrului Vechi. Istoria sa se împletește cu istoria Craiovei târgoveților secolului 18.

Istoricul Petre Gârboviceanu fixează ca perioadă de construcţie anii 1710-1725. Ilie Otetelişanu a ridicat o bisericuţă modestă, cu un singur turn, aşa cum rezultă din cartografia anului 1838, în locul cel mai aglomerat al oraşului, între târgul permanent al Craiovei şi Târgul din Afară. De-a lungul timpului, Biserica Sfântul Ilie a fost recunoscută ca un simbol de către cei care locuiau în această zonă, hramul ei devenind şi numele mahalalei. Acesta era un obicei pentru locuitorii din cetatea Băniei, acela de a numi mahalalaua după biserica reper. Astfel au luat naştere mahalalele: „Maica Precista“, „Sfântul Gheorghe“ – Vechi, „Sfinţii Arhangheli“, Hagii Enuşi sau Dorobănţia. Urmând obiceiul vremii, după moartea ctitorului, acesta a fost îngropat în curtea bisericii.

IMG_20170823_110228 copy
Biserica Sfântul Ilie, Craiova

Boierul Ilie Otetelişanu a fost înzestrat Biserica Sfântul Ilie cu numeroase moşii, considerată ca fiind printre cele mai bogate biserici ale oraşului. După moartea ctitorului „chiverniseala bisericii a lăsat-o pe seama a doi cinstiţi negustori care vor fi căpetenia târgului“. Boierii Crăciun şi Sava Iovanovici erau iconomi mai multor biserici din oraş, ei având în grijă şi de averea bisericilor „Maica Precista de la Dud“ şi „Sfinţii Apostoli“. Dionisie Fotino o trece în Istoria Daciei, alături de cele opt mănăstiri ale cetăţii: „Sfântul Dumitru, a Obedeanului, a Gănescului, Sfântul Serghie, Sfântul Nicolae, a Vlădoianulu , a Dudului şi a profetului Ilie“. Istoricul Nicolae Iorga o aminteşte din nou în rândul aşezărilor monahale, vorbind despre povestea unei femei care era găzduită în chiliile călugăreşti de la „Sfântul Ilie“. Se pare că biserica ctitorită de boierul Ilie Otetelişanu a funcţionat până în anul 1838, atunci când, din cauza unui cutremur, vechiul turn a crăpat şi doi dintre stâlpii de rezistenţă au fost avariaţi, lăcaşul devenind nesigur. În perioada Revoluţiei de la 1848, aici au fost ţinute slujbele pentru armata rusă, Biserica „Sfântul Ilie“ îndeplinind şi rolul de catedrală mitropolitană, pentru o scurtă perioadă de timp.

IMG_20170823_110154 copy
Biserica Sfântul Ilie, Craiova

În perioada 1840-1841, Iordache şi Grigorie Otetelişanu au refăcut în totalitate biserica, schimbându-i cu totul înfăţişarea, păstrând forma iniţială a clopotniţei, ea urmând să fie dărâmată abia în anul 1989. Clopotniţa de la „Sfântul Ilie“ a fost, după părerile unor istorici, mai înaltă decât vestitul Turn al Colţei din Bucureşti, ea fiind construită pe şapte etaje. Printre meşterii care au lucrat la reconsolidarea şi refacerea cinstitului lăcaş regăsim nume celebre: Ioniţă Tâmplarul, Gheorghe Ocruţui fierarul şi marele pictor Constantin Lecca, el fiind cel care s-a ocupat în mod direct de zugrăvirea bisericii. În perioada 1892-1893 biserica a fost pictată de cunoscutul pictor bucureştean Ioanid, sub directa supraveghere a maestrului Gheorghe Tattarescu. Ctitoria Otetelişenilor, Biserica Sfântul Ilie din Craiova este ultima biserică pictată de maestrul Tattarescu.

IMG_20170823_110114 copy
Biserica Sfântul Ilie, Craiova

În 1837, fraţii Iordache şi Grigorie Otetelişanu pun în practică un proiect prin care biserica urma să întreţină un pension din fondurile proprii. Tot din fondurile bisericii şi prin sârguinţa boierului Iordache, s-a înfiinţat şi prestigiosul Colegiu de fete „Elena Cuza“. La 21 februatie 1921, un descendent al familiei Otetelişanu, Nicolae Cămărăşescu Otetelişanu, a lăsat prin testament Bisericii „Sfântul Ilie“ şi Şcolii Lazaro-Otetelişanu mai multe proprietăţi, iar pe vărul său primar, Petre Otetelişanu, l-a investit cu drepturi ctitoriceşti. Cu toate acestea, exproprierea a lipsit-o complet de moşii. Clădirea, care există şi astăzi, se numără printre cele mai vechi instituţii de învăţământ ale Craiovei, ea păstrându-şi de-a lungul timpului destinaţia pe care ctitorii i-au trasat-o, nesuferind schimbări importante.

sursa informațiilor: Ioniţă Apostolache, Ziarul Lumina

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s