Manastirea “Buna Vestire” Patrangeni, jud. Alba, Romania


DSC_6786 copyPoate nu intamplator unul dintre altarele votive, in care sunt mentionati cei mai inalti demnitari din administratia minelor de aur, se pastreaza la Biserica M-tirii Negraia-Patrangeni . Altarul votiv cu capitel profilat, a carui baza este infipta in pavajul bisericii, are un text in aparenta sters, dar care poate fi citit fara dificultate, cu exceptia numelui procuratorului.
Cereri Aug(usti) Sacr(um) (S)uriacus aug(usti n(ostri) disp(ensator) aura(rium) cum suis dedica(nte) A(ulo) Senec(io) Leontiano( ) v(iro) e(gregio) Proc(uratore) Il non(as) lan(uraius) Laeto II Et Cereale co(n) s(ulibus)
Traducere: (Zeitei) Ceres Augusta inchinare, Suriasus (sclav) al augustului nostru (si) casier general al aurariilor: aurariae Daciae, dispensator.
Aceasta inscriptie are o valoare documentara exceptionala, cu caracter unic pentru istoria economica a lumii romane, ca sa nu mai vorbim de importanta ei pentru reconstituirea istoriei economice din provincia Dacia. EaDSC_6787 copy scoate in evidenta rolul pe care l-a jucat municipiul Ampelum in decurs de un deceniu si jumatate, oras din care provin cele mai multe izvoare epigrafice referitoare la organizare minelor statului din toate provinciile romane. Acest altar votiv reprezinta inca o dovada pentru faptul ca mineritul aurifer s-a practicat in Dacia neintrerupt de la cucerirea provinciei pana in sec. III d. Hr. Cat priveste inceputurile vietii monahale pe aceste meleaguri ,sunt atestate din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Sfanta Monastire Bulzu ( denumire data de la ,,bulzii,, de calcar ,monumente ale naturii) situata in catunul numit Valea Bulzului (apartinand de satul Petringeni), nu a putut fi precizata de cercetatorii bisericesti, ba s-a spus ca a disparut fara urma , asemenea satului care o adapostea, si care probabil se afla undeva pe langa Campeni. Aceasta manastire nu poate fi alta decat cea despre care vorbesc batranii satului Valea Mica (denumire data catunului Valea Bulzului, la inceputul secolului trecut), adica Manastirea Bulzului, apartinatoare de Patrangeni pentru ca pana la inceputul sec. XX in toate statisticile aceste doua sate apar sub denumirea de Patrangeni. Siminica Ioan povestea ca tatal sau era prieten cu calugarii, din manastirea asezata in partea dreapta a intrarii in cimitirul satului, unde prin anii 1960 se mai vedea inca bine pietre din temelie.
DSC_6853 copySe crede ca primele inceputuri au fost chiar sub ,,Bulzul,, cel inalt numit si ,,Degetul lui Dumnezeu”, loc de rugaciune si comuniune cu Sfanta Treime, la poalele caruia se pot observa si acum grote care au gazduit pe primii pustnici Cu timpul acestia au coborat de sub stanca de calcar la numai 150 de metri spre sud-est unde si au construit o bisericuta din lemn si chilii pentru calugari .Casa ce se stia din traditia preotilor si credinciosilor batrani ,ca fusese a acestor monahi (mai exista in anul 1960, dupa spusele preotului V.P . Olea,care a vizitat-o) era un dreptunghi cu fata spre sud, cu doua nivele. Jos putin in pamant erau doua incaperi din piatra-zid cca. 80 cm. gros cu un coridor deschis in fata , dimensiune totala 7-8 m . Din coridor o scarita urca la al doilea nivel unde era un coridor tot deschis in fata si trei incaperi:una mica de 2/3 m ,in capatul ei o camaruta de cca.2/2 si lateral spre est ,,casa dinainte,, mai mare, tavanul din lemn fiind sprijinit pe o grinda de stejar crapata si innegrita de vreme ,dar pe care se mai putea citii inscriptia cu chirilice,, Robul D(omnului) Patru 1725. Acoperis cu paie .
Vatra fostului locas monahal (bisericuta) avea dimensiunile de 11m lungime si 6 m latime. La jumatatea secolului al XVIII-lea Ortodoxia a cunoscut un moment esential in exprimarea ei romaneasca-transilvaneana, moment ,, de foc,, determinat de rascoala calugarului Sofronie, care-i indemna pe romani sa-si pastreze credinta ortodoxa, si Imparatesei si Guvernului ardelean li-se cerea sa li se respecte credinta ortodoxa, iar cei arestati pentru credinta sa fie eliberati. Dupa ce a fost eliberat de catre autoritatile de la Bobalna si Abrud ,Sofronie a convocat un sobor de preoti si mireni la Zlatna, in august 1760, unde se expun doliantele poporului romin ortodox.DSC_6791 copy
Batranii satului spuneau ca cei trei calugari ramasii in zona dupa desfiintarea manastirii, s-au luptat o perioada cu imprejurarile neprielnice si apoi au plecat in Tara Romaneasca. La inventarul din 1969 efectuat la Parohia ortodoxa din Valea Mica s-au evidentiat mai multe carti de cult si icoane ramase de la Manastirea Bulzului. Acestea erau: 3 Evanghelii din 1700- 1732, 1 Penticostar din 1743, 1 Triod 1761, toate in chirilica veche, intr-o stare,,buna „ sau „ rea”. De asemenea au ramas si multe icoane , pentru ca calugarii se ocupau cu pictura. Dintre icoanele pictate pe sticla amintim: Domnul Iisus Hristos, Sfintii apostoli Petru si Pavel,Schimbarea la fata, Sfintii imparati Constantin si Elena. Icoane pe lemn Maica Domnului cu Fiul in brate , Mantuitorul Iisus Hristos, Sf. Ioan Botezatorul, Sf. Nicolae, Sf. Vasile, Cina cea de Taina, Inaltarea Domnului, Buna Vestire, Intrare in biserica a Mantuitorului. Tot de la ,,Manastirea Bulzului „ se pastra si clopotul mic pe care erau inscriptionate in chirilica,cuvinte din care se deducea apartenenta clopotului la manastire. Din ruinele vechii manastirii s-a adus simbolic material pentru zidirea noii Biserici de la NEGRAIA-PATRANGENI construita in anul 1909 cu sprijinul preotului Teodor Dusa . Biserica este zidita din piatra si caramida si are o lungime de 22 m si o latime de 8 m.
Avand in vedere ca in aceasta zona a existat o manastire , in anul 1993 a fost infiintata Manastirea ,,BUNA-VESTIRE,, PATRANGENI. De Sfintele Rusalii ale anului 1993, un sobor de preoti in frunte cu I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei au sfintit piatra de temelie a noii manastiri.
Primii truditori care au inceput lucrarile de constructii au fost doua maici : Monahia Arsenia Pana si Antuza Stirban, DSC_6792 copyvenite de la M-tirea Agapia. S-a turnat fundatia la corpul de chilii si datorita unor imprejurari deosebite, lucrarile au fost sistate, iar cele doua maici s-au intors la manastirea de metanie. La 1 mai al anului 1997 este numit ca preot si staret de catre I.P.S. Andrei, Episcopul Alba Iuliei, in a carui jurisdictie se afla manastirea, arhimandritul Serafim Maciuca care a fost staret si la Manastirea Nicula .
Venind la Manastirea Patrangeni, arhimandritul Serafim in varsta de 76 de ani, reincepe lucrarile, la chilii, incepand constructia la Paraclis, precum si lucrarile de introducere a gazului metan si a apei potabile. In anul 2000 de ziua hramului manastirii ,,Buna Vestire,, , la 25 martie s-a sfintit piatra de temelie la Paraclis , de catre I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu un sobor de preoti, dandu-se hramul Sf. Serafim de Sarov. In luna septembrie a anului 2001 din incredintarea I.P.S. Andrei al Alba Iuliei, iubitor al acestei vetre monahale, obstea manastirii se intregeste prin venirea Maicii starete monahia Emiliana Mardare, a preotului duhovnic ieromonahul Spiridon Solomon si a inca doua maici. De la aceasta data si pana prezent complexul monastic a cunoscut o linie ascendenta Se construieste clopotnita si pe data de 21 decembrie 2001 in cadrul unei slujbe arhieresti au fost sfintite clopotele: unul mare , in greutate de 210 kg. Si unul mic de 85 kg. Turnate la S.C. ,,Brandusa,, Baia Mare ,si donate Sfintei manastiri de familiile : ing. Ilie Nistor si ing. Florin Ardean, ctitorii principali.. Tot atunci s-a dat binecuvantare pentru savarsirea slujbelor in biserica Paraclis si s-a pus al doilea hram : Sf. Proroc Ilie Tesviteanul . Se continua lucrarile la Paraclis : se construieste pronaosul, la inceputul anului 2002 se inlocuieste acoperisul punandu-se tabla de aluminiu ,se amenajeaza intrarea construindu-se scarile.
Pe data de 1 iulie 2002 se incepe pictura in altarul Paraclisului, fiind finalizata in ajunul hramului Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.La sfarsitul lunii iulie incep lucrarile la noua cladire. In perioada octombrie- decembrie se continua pictura in naosul si pronaosul Paraclisului, iar pe data de 21 decembrie 2002, in cadrul slujbei arhieresti oficiata de I.P.S. Andrei al Alba Iuliei, se binecuvanteaza pictura. Pentru realizarea picturii mentionam contributia donatorilor : Ilie Nistor , Sorina Voda, Florin Ardean, Prof. univ. dr. Adrian Dumitru Craciunescu din Timisoara, Romanita Ana si Fronoiu Ion si a altor donatori.
Catapeteasma, tetrapodele, stranele si usa au fost sculptate de catre d-nul Cernusca Traian din Zlatna.DSC_6795 copy
In primavara anului 2003 s-au efectuat lucrarile de amenajare exterioara la vechea cladire si s-a construit pridvorul la Paraclis. S-au continuat apoi lucrarile la noua cladire, in luna noiembrie punandu-se acoperisul. In anul 2004 s-au continuat lucrarile la noua cladire finalizandu-se interiorul, la parterul cladirii care este compus din trapeza, bucatarie, biblioteca si muzeu. S-a construit zidul de sustinere din fata noii cladiri.
Pe data de 16 iulie 2004 in cadrul slujbei arhieresti oficiata de I.P.S. Andrei al Alba Iuliei impreuna cu un sobor de preoti s-a sfintit piatra de temelie la Altarul de vara. Pana la sfarsitul anului 2004 s-au finalizat lucrarile de tencuire exterioara la noua cladire, s-a construit Altarul de vara si s-a pus acoperisul pe el.
Cu prilejul Hramului ,,Buna Vestire” din anul 2005 s-a oficiat prima slujba in Altarul de vara. Sfanta Liturghie a fost oficiata de un sobor de 14 preoti, in frunte cu Parintele exarh arhimandrit Andrei Barbu si Parintele protopop Niculita Pascu, parintele prodecan Emil Jurcan, inconjurati de numerosi credinciosi (780 de oameni). In perioada urmatoare s-au mai efectuat unele lucrari la turla Altarului de vara si s-a amenajat spatiul verde dintre Biserica veche si Paraclis.
S-au efectuat lucrari de consolidare a Bisericii vechi , s-a schimbat acoperisul, s-a inlocuit tabla de pe turla, s-au inlocuit geamurile, si s-a construit pridvorul. In luna iulie 2005 se aflau in faza de finalizare si lucrarile de amenajare a muzeului manastirii ,cu contributia Prof. univ. dr. Volker Wollman.
DSC_6803 copyIn luna august s-au inceput lucrarile la gardul de piatra din fata manastirii (spre vest) pe o lungime de aproximativ 150 de metri. In luna octombrie 2005 s-au inceput lucrarile de tencuire la Biserica Veche si lucrarile de amenajare a parcarii de la intrarea in incinta manastirii. In primavara anului 2006 se finalizeaza lucrarile exterioare la Biserica veche: se vopseste exteriorul,se toarna trotuarul din jurul bisericii si se placheaza soclul cu travertin.In luna mai s-a inceput pictura , in tehnica fresca, la Biserica veche, pictor fiind Gicu Hodea cu ucenicii. In vara anului 2006 s-au mai efectuat unele lucrari la Cladirea noua, construindu-se garajul a carui platforma devine terasa pentru bucataria manastirii, ulterior se construieste si marchiza. In perioada 1-15 august 2006, in Postul Adormirii Maicii Domnului, s-a organizat la manastire Tabara de Iconografie si Pictura religioasa ,, Acatistul Maicii Domnului”, cu participarea Centrului de creatie si cercetare ,,Icoana”, din cadrul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Cluj – Napoca – Prima Editie. In luna noiembrie 2006 se finalizeaza lucrarile de pictura la Biserica veche si se incep lucrarile de placare interioara cu marmura si travertin.
La inceputul anului 2007 se finalizeaza lucrarile la :mobilierul din Biserica veche (strani,tetrapoade,analog) si icoanele din catapeteasma. La 25 martie 2007, cu prilejul Hramului ,,Buna Vestire” se sfinteste Biserica veche, de catre I.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, cu un sobor numeros de preoti. Tot la aceasta data are loc si deschiderea oficiala a muzeului manastirii.

Muzeul
DSC_6806 copyConstituita in anul 2005, la initiativa cinului monahal de la Manastirea ortodoxa cu hramul „Buna Vestire” din Negraia – Patranjeni, colectia muzeala a fost conceputa si organizata astfel incat sa reflecte istoricul ansamblului monastic din aceste locuri, cu radacini adanci in viata monastica a vaii Ampoiului, ce coboara in trecut pana la nivelul secolului XVIII. Expozitia in sine este organizata in doua sali, prima cuprinzand marturii si artefacte care atesta traditia vietii monahale, istoricul manastirii si particularitatile de cult ale lacasului manastirii. Sunt expuse icoane, sfesnice si alte obiecte de cult din inventarul vechii manastiri, precum si carte veche romaneasca datata in a doua jumatate a secolului XVIII . Monumentul roman ce era depus ca si picior al mesei altarului in biserica ridicata la 1910, a fost adus in aceasta expozitie din considerente de conservare, in biserica fiind umiditate ridicata, partea inferioara a monumentului a inceput sa sufere degradari ireversibile care constau in desprinderi ale primului strat de piatra pe care era realizata si inscriptia, datorita infiltratiilor masive de umiditate in structura pietrei. Din considerente de conservare intr-un spatiu controlat microclimatic cu aparat de dezumificare, a fost adus acest monument roman refolosit ca si picior al prestolului, in cadrul unui obicei atestat destul de frecvent doar pe Ampoiului, a Almasului, sau in Tara Hategului, cu trimitere la originea latina a poporului roman. Astfel, viata si trecutul manastirii Negraia, precum si a fostei manastiri a Bulzului au fost reconstituite in aceasta prima sala a expozitiei. Cea de-a doua sala a expozitiei incearca sa redea secvente din istoria si trecutul comunitatilor din aceste spatii ale vaii superioare a Ampoiului. Preistoria locurilor este reprezentata de o vitrina cu materiale arheologice apartinand eneoliticului final (cultura Cotofeni), DSC_6808 copyepocii bronzului si primei epoci a fierului – perioade atestate prin descoperiri arheologice fortuite dar si prin cercetari arheologice. Epoca romana este cea mai importanta perioada din istoria veche a zonei, unde era amplasat anticul oras Ampelum – centrul administratiei minelor romane din Dacia si sediul acelui procurator aurariarus , care raspundea de exploatarile romane de aur si argint ale Daciei romane. Mai multe vestigii arheologice de epoca romana atesta intensa viata urbana din zona, exploatarile miniere din teritoriul anticului Ampelum fiind atestate si prin exploatarile de mercur inca din perioada romana, materialul didactic aferent expozitiei oferind si reconstituirea unui complex de cuptoare pentru producerea mercurului prezent in apropiere, la Valea Dosului, produs indispensabil in separarea aurului. Orasul Zlatna in evul mediu tarziu si in epoca moderna, este definit tot de exploatarile miniere, reluate mai intens incepand cu secolul XVII si apoi din secolul XVIII odata cu introducerea de tehnici si instalatii moderne de catre administratia austriaca a Transilvaniei.
Intemeierea vechii uzine de preparare inca din secolul XVIII (1747), dovedeste odata in plus interesul stapanirii austriece in dezvoltarea exploatarilor miniere din muntii Apuseni, dar si faptul ca aceasta era una din ocupatiile principale ale comunitatilor locale de pe Valea Ampoiului, la jumatatea ei superioara, si alaturi de cresterea animalelor ori agricultura de subzistenta.
Ocupatiile acestea traditionale sunt redate prin expunerea unor obiecte autentice folosite in gospodariile vechi, sau in minele din apropiere. Este vorba de unelte agricole, obiecte de uz casnic, unelte pentru minerit, sau ustensile i DSC_6810 copypentru albinaritul traditional. Frumusetea portului popular, a cantecelor si obiceiurilor traditionale – atat de frumos cantate de Martin Opitz in lucrarea amintita, a fost redata prin reprezentarea a doua costume populare autentice din zona, de barbat, respectiv de femeie, precum si a unor tesaturi traditionale care faceau parte din zestrea fetelor de maritat. Nu putea lipsi evocarea unor momente dificile din viata atat de greu incercata a mocanilor si motilor – care, atunci cand nu au mai putut indura umilintele au rabufnit violent, in incercari de obtinere a unor drepturi sociale si politice. Sunt redate momentele luptelor din timpul rascoalei din 1784, conduse pe valea Ampoiului de Horia si Closca, precum si anii revolutionari 1848-1849, cu personalitatea celui care a fost Avram Iancu – fostul elev al Gimnaziului de la Zlatna. Colectia muzeala beneficiaza de material didactic si mobilier de expunere la standarde muzeale moderne, precum si de aparatura de control a microclimatului, astfel incat piesele expuse pot fi controlate din punctul de vedere al starii de conservare. Colectivul Muzeului National al Unirii, care a asigurat asistenta de specialitate la constituirea acestui muzeu a beneficiat si de sustinerea reputatului muzeograf Volker Wolmann de la Muzeul Mineritului din Bochum, precum si de implicarea totala a cinului monahal de la manastirea Negraia.

GALERIE FOTO

Advertisements

3 thoughts on “Manastirea “Buna Vestire” Patrangeni, jud. Alba, Romania

  1. Un mare duhovnic, cu un har deosebit. Toti cei care isi doresc copilasi cu ajutorul rugaciunii parintelui, Dumnezeu i-a binecuvantat cu prunci.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s