Pestera Ghetarul de la Vartop este cunoscuta si apare sub mai multe denumiri Pestera Minunata sau Ghetarul de la Casa de Piatra si este locul in care s-a gasit cea mai veche urma a omului de Neanderthal din Romania.
Denumirea pesterii vine de la platoul sub care se afla, platoul Vartop, vartoapele fiind adanciturile care se formeaza in zonele carstice.
Ghetarul de la Vartop este situat pe teritoriul comunei Arieseni, judetul Alba, in Muntii Bihorului. Se ajunge urmand soseaua de pe Valea Garda Seaca aproape 12 km din comuna Garda de Sus, pana in catunul Casa de Piatra. La acest catun se poate ajunge si coborand din traseul turistic Padis-Scarisoara in Poiana Calineasa. Ghetarul de la Vartop este situat in versantul vestic al muntelui, spre Valea Garda Seaca, la o diferenta de nivel de 170 m
fata de fundul vaii.
Intrarea in pestera este cunoscuta de localnici de sute de ani, dar nu a fost mentionata in lucrari stiintifice pana in 1955, cand o echipa condusa de profesorul Marcian Bleahu a patruns in galeriile profunde ale pesterii. Ulterior a fost cartata de Bleahu si Iosif Viehmann. In 1957 a fost declarata monument al naturii si inchisa cu poarta. Multi specialisti sustin ca este chiar mai spectaculoasa decat mult mai celebra pestera „Ghetarul de la Scarisoara”.
Intrarea este un portal de 15 metri latime si 5 metri inaltime. Este descendenta si duce in „Sala Ghetarului”, de 70 metri lungime. Blocul de gheata are aproximativ 1.600 metri cubi. Din aceasta sala, trecand printr-o poarta si un scurt sector de galerie joasa, se ajunge in „Sala Domului”, in care se poate admira un dom din
montmilch, festonat cu gururi precum si draperii interesante pe tavan. De aici se intra in „Sala Minunilor”, denumita astfel datorita diversitatii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din aceasta sala se urca spre „Sala Mare”, cu o lungime de peste 100 metri.
Aici se gasesc domuri stalagmitice si numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc si cristale de calcit. Importanta pesterii rezida mai ales in bogatia formatiunilor de depunere calcitica, foarte variate ca tip si bine conservate. Desi mica, aceasta este una dintre cele mai frumoase pesteri din tara datorita conservarii podoabelor.
Cercetarile stiintifice din 1974 au dus la descoperirea „Salii Pasilor” de catre o echipa condusa de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic „Emil Racovita” din Cluj. In aceasta sala au fost descoperite urme pietrificate ale „omului de Vartop”, din care una a fost recoltata si studiata la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime si 10,6 centimetri latime. Degetul mare era mai departat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea ca putea „apuca” obiecte cu piciorul, ca maimutele. Specialistii au mai stabilit ca inaltimea „omului de Vartop” depasea 146 centimetri.
Dupa descoperire, in urma cercetarilor realizate de antropologul Cantemir Riscutia, acesta
a stabilit ca este vorba de omul de Neanderthal. La Institutul din Cluj au fost realizate, cu ajutorul unui tomograf performant, sectiuni imagistice si s-a constatat ca momentul in care omul de Neanderthal a pasit si a lasat urma intr-o substanta moale a fost in urma cu 62.000 ani. Ulterior urma s-a umplut cu un alt material, datat ca avand o vechime de aproximativ 25.000 ani.
Incepand din 2010, pestera este amenajata turistic si poate fi vizitata contra cost. Din pacate intreaga amenajare consta doar din lanternele pe care le poarta ghizii si un panou montat la intrare care arata semnul interzis speologilor.
„Amenajarea” este facuta de administratia Parcului Natural Apuseni. Costul unui bilet este de 10 lei.
La intrare, vizitatorul trebuie sa semneze o declaratie prin care isi asuma responsabilitatea pentru orice tip accident care i s-ar putea intampla in pestera.
GALERIE FOTO
Turist prin Romania 