Pestera Ghetarul de la Focul Viu este una dintre pesterile aflate in Muntii Bihorului. Este dispusa pe Valea Galbena, in apropiere de Varful Piatra Galbenii si Varful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri
Accesul in interior se face pe o scara de lemn. Pestera este compusa din doua sali. Sala Mare, cu o inaltime de 46 metri si o lungime de 68 metri, adaposteste in mijloc un impresionant ghetar (25.000 m³). Ghetarul este al treilea ca marime, dupa cel de la Pestera Scarisoara si Bortig. Bolta Salii Mari este partial deschisa printr-o fereastra larga, prin care, de-a lungul timpului, au cazut trunchiuri de copaci, care au fost prinse in masa ghetarului.
In partea opusa intrarii in Sala Mare se afla mai multe grupuri de stalagmite, pe care se
rasfrang razele soarelui, provocand reflexii scanteietoare, reflexii care au dat numele pesterii: Focul Viu. Fereastra deschisa in tavan favorizeaza acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilatii mentine aerul rece in interiorul cavitatii, permitand astfel existenta ghetarului pe parcursul intregului an. In spatele stalagmitelor se afla o galerie care duce spre Sala Mica, care, la randul ei, contine mai multe formatiuni de stalagmite. Aceasta sala nu are lumina naturala. Exista cateva concretiuni de calciu aranjate printre stalagmitele de gheata de diferite dimensiuni, depinzand de anotimp. Pestera se incheie cu o gaura verticala blocata.
Iesirea din pestera este foarte placuta, in special vara cand temperatura de afara este mult peste cea din pestera. Exista doua motive pentru care gheata se pastreaza in pestera: tavanul deschis care invita aerul
rece inauntru si lipsa ventilatiei care il pastreaza rece in timpul anului.
Accesul la pestera este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Balaleasa-Valea Seaca, pana la cantonul silvic din Valea Cetatilor, de unde deplasarea se face pe jos (inca aproximativ 1,5 km).
Ghetarul de la Focul Viu este semnalat in lucrarile turistice publicate de J. Czaran Ia inceputul secolului, descris cu mai multa ingrijire de V. Puscariu in 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj incepind din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L Viehmann si M. Serban.
GALERIE FOTO
Turist prin Romania 