Munții Trascăului, județul Alba


Vara anului 2017 a fost un regal al frumuseților pe care le-am văzut străbătând țara. Mi s-a spus că este insuficient un articol pentru a trata Munții Trascăului. Într-adevăr, în urma documentării, am ajuns la aceeași concluzie și de aceea vom posta o serie de articole sub acest titlu.

Munții Trascăului sunt dispuși între Valea Ampoiului la sud și la nord Valea Racilor sau Turenilor, nordul lor fiind dispus în județul Cluj, restul masivului se află în județul Alba. Munții sunt o grupă montană a Munților Apuseni, aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Dâmbău (1.369 m).

Imagine Munții Trascăului în zona Castelul Templul Cavalerilor, județul Alba

Munții Trăscăului reprezintă o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potențial turistic. Chiar dacă au înălțimi sub 1.400 m, aceștia sunt destul de impunători. Dacă perspectiva turistului este din Culoarul Mureșului, Munții Trăscăului își dezvăluie un profil crenelat, având un aer de sălbăticie autentică.

Vârful Râmeți – Munții Trascăului

Ajuns în împărăția culmilor, crestelor sau platourilor, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, turistul întâlnește priveliști de o frumusețe aparte. În nordul și in sudul acestei unități montane așezările apar doar pe văi și în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munților Trăscăului satele și cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munților. Spațiul carpatic al Trăscăului e înzestrat cu numeroase locuri interesante din punct de vedere științific și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum Cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor.

Munții Trascău (Trascău Montains)

Pădurile de stejar îmbracă poalele masivului fiind alcătuite, în special, din gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris), stejar pufos (Q. pubenscens), cireş sălbatic (Cerasus avium), carpen (Carpinus betuluş), arţar (Acer platanoides), ulm (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus ornus), tei (Tilia cordata). Aceste păduri apar sub formă de petice mai ales în Piemontul Trăscăului, fiind întrerupte de pajişti şi fâneţe, sau terenuri agricole.
Deasupra acestor păduri se întind făgetele ce urcă până pe culmi şi care pot fi pure sau în amestec cu carpen, frasin, paltin, arţar, tei. La limita inferioară se amestecă cu gorun, iar la cea superioară foarte rar apar bradul şi molidul.
Fâneţele sunt răspândite peste tot, fiind bogate în graminee (păiuşul roşu, ţepoşica), rogozuri, trifoi etc., care formează asociaţii folosite de localnici la păşunatul vitelor.

Munții Trascău (Trascău Montains)

Pe versanţii însoriţi apar şi pajişti cu aspect xerofil alcătuite din Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Carex humilis, Agropyron cristatum, Adonis vernalis, Stipa capillata etc.
Pe rocile calcaroase apar pajişti cu graminee şi diferite specii calcifile, cum este renumita floare de colţ (l.conthopodium alpinum) prezentă în Cheile Întregaldelor şi Râmeţului.
Un interes ştiinţific deosebit fiind puse sub regim de ocrotire în cadrul rezervaţiilor naturale sunt poienile cu narcise de la Piatra Cetii, floarea de colţ ce se întâlneşte la Întregalde, la numai 560 m altitudine, constituind aici punctul în care ea vegetează la cea mai joasă altitudine din Europa. Pădurea de Larice de la Vidolm (Larix decidua ssp. carpatica) este, de asemenea, rezervaţie naturală fiind un relict din epoca glaciară.

Peisaj in Cheile Turzii

Foarte variată este flora Cheilor Turzii, care cuprinde peste 990 de specii, adică mai mult de un sfert din plantele cunoscute în întreaga ţară. Unele sunt foarte rare şi anume: usturoiul sălbatic (Allium obliquum), Ferula sadleriana, omagul (Acanitum fissurae), o specie de garofiţă (Dianthus integripetalus), vulturica (Hieracium tordanum), delicatul stânjenel (Iris gurtleri), tămâioasa (Viola jobi) etc. toate specii endemice.

Atât pentru acest articol. Un alt articol va fi dedicat traseelor turistice montane și, de ce nu, altor minunății care se ascund în acești superbi munți.

sursa info: Gheorghe Măhăra, Ion Popescu Argeșel – Munții Trascăului

 

Advertisements

2 thoughts on “Munții Trascăului, județul Alba

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s